Înfiinţarea Şcolii Militare de Subofiţeri de Pompieri la data de 15.02.1986, în baza Ordinului Ministrului de Interne nr.I/05407, a răspuns unei necesitaţi a Corpului Pompierilor Militari: aceea de a-şi forma o reţea proprie de unităţi de învăţământ în care să fie pregătite cadre competente şi competitive valoric, adaptabile la schimbările structurale din viaţa socio-economică a României, capabile de o amplă deschidere către viata comunităţii şi, nu în ultimul rând, apărătoare ale valorilor democraţiei şi umanismului, ale drepturilor şi libertăţilor cetăţeanului.

Alegerea oraşului Boldeşti-Scăieni ca loc de înfiinţare a şcolii a fost fondată pe argumentul existenţei, încă din toamna anului 1973, pe acest amplasament, a unui poligon de încercări şi experimentări a tehnicii de luptă şi de pregătire a pompierilor pentru prevenirea şi stingerea incendiilor.

Planurile de învăţământ elaborate în primii ani focalizau activităţile didactice pe achiziţionarea de cunoştinţe şi formarea de deprinderi şi abilităţi în domeniul pregătirii militare.

          Procesul de reformă, implementat după anul 1990 în Corpul Pompierilor Militari, a necesitat, în privinţa statutului profesional şi social al pompierului, o coroborare cu perspectivele de integrare europeană, fapt ce a impus adaptarea activităţii de formare la noile exigenţe. În acest sens, s-a iniţiat, începând cu anul 1992, o nouă specializare în cadrul şcolii - maiştri militari auto – strict necesară, alături de cea a subofiţerilor, în concepţia îndeplinirii misiunilor în noul context.

           Transformările produse au impus reorganizarea structurală a planurilor de învăţământ şi a modului de proiectare, desfăşurare, conducere şi evaluare a întregului sistem instructiv-educativ prin prisma standardelor ocupaţionale.

          Înfiinţarea în anul 2004 a Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, prin unificarea misiunilor specifice ale Corpului Pompierilor Militari şi ale Comandamentului Protecţiei Civile, a impus modificări în structura curriculară specifică şcolii, astfel că specializările actuale în care sunt formaţi elevii sunt subofiţeri de pompieri şi protecţie civilă şi maiştrii militari auto.

          Noul statut a fost confirmat prin Ordinul Ministrului Administraţiei şi Internelor Nr. I/0621 din 01.12.2004, document prin care se atribuie denumirea actuală a instituţiei - „Şcoala de Subofiţeri de Pompieri şi Protecţie Civilă "Pavel Zăgănescu" - Boldeşti.

Procesul de pregătire este conceput la ora actuală în sistem modular,  curriculumul fiind centrat pe unităţi de competenţă cheie, generale şi de specialitate.

Unităţile de competenţă cheie asigură trunchiul comun de instruire - educare, conform principiilor prevăzute  de Ordinul nr. 3973/ 2005 emis de  Ministerului Educaţiei şi Cercetării. Realizarea unităţilor de competenţă cheie permite transferul formării pe piaţa muncii. Competenţele realizate contribuie la o dezvoltare solidă, coerentă şi integratoare a elementelor cognitive, atitudinale şi practice necesare unei acţiuni eficiente în spaţiul social şi profesional.

Având în vedere complexitatea misiunilor executate de Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, care implică intervenţii corelate ale structurilor acestuia, a fost proiectat conţinutul  competenţelor generale prin care se asigură pregătirea unitară, de nivel 3 avansat, a tuturor elevilor care urmează învăţământul postliceal militat.

Pregătirea de specialitate este realizată prin unităţi de competenţă specializate, corelate cerinţelor celor două calificări, în raport cu misiunile de asigurare a managementului situaţilor de urgenţă.

Potrivit prevederilor curriculum-ului, subofiţerul de pompieri şi protecţie civilă desfăşoară acţiuni de intervenţie în situaţii de urgenţă şi aplică normele de prevenire şi stingere a incendiilor, utilizează autospecialele de intervenţie, organizează şi conduce acţiunile de intervenţie pentru limitarea şi înlăturarea efectelor dezastrelor, execută misiuni privind descarcerarea şi acordarea primului ajutor medical prespitalicesc. Prevenirea situaţiilor de urgenţă, pregătirea personalului pentru intervenţie, utilizarea autospecialelor pentru de intervenţie, organizarea, desfăşurarea şi conducerea acţiunilor de intervenţie constituie alte unităţi de competenţă a căror realizare este necesară exercitării atribuţiunilor de serviciu.

Specificul calificării de maistru militar constă în desfăşurarea de activităţi tehnice, organizatorice, de conducere a acţiunilor de intervenţie şi de asigurare a mentenanţei mijloacelor tehnice din înzestrare.

Elaborarea unitară a standardelor de pregătire profesională şi a programelor analitice corespunzătoare este rezultatul unei abordări sistemice a pregătirii profesionale, asigurându-se astfel, formarea într-o concepţie riguroasă a competenţelor, atitudinilor şi valorilor necesare absolventului chemat să asigure managementul situaţiilor de urgenţă.

Analizând cu chibzuinţă contribuţiile unor mari personalităţi istorice în vederea asigurării ordinii, liniştii şi echilibrului social, cadrele de decizie din Ministerul de Interne au ajuns la concluzia că pentru a le păstra veşnic în amintirea generaţiilor viitoare, „Şcoala de Subofiţeri de Pompieri şi Protecţie Civilă din Boldeşti să poarte numele eroului din Dealul Spirii, PAVEL ZĂGĂNESCU.

Pavel Zăgănescu este unul dintre marii patrioţi ce s-au afirmat în lupta pentru dreptate, libertate şi unitate a naţiunii române din secolul al XIX –lea.

Pentru rezistenţa opusă armatei otomane şi contribuţia la lupta de eliberare naţională, domnitorul unirii Alexandru Ioan Cuza l-a avansat la gradul de colonel, numindu-l şef al Comenzii de Pompieri, în perioada 1858-1861.

Semnificaţia bătăliei din Dealul Spirii este surprinsă magistral de Ion C.Brătianu, care afirma la 1862: "O oră de eroism a pompierilor din Dealul Spirii, pe care urmaşii noştri îl vor numi Dealul Pompierilor, au făcut mai mult pentru cauza română decât toate scrierile noastre, decât toate jalbele noastre date-n proţap la toţi puternicii şi împăraţii ".

După retragerea din armată, în anul 1863, Pavel Zăgănescu a îndeplinit funcţii publice, fiind numit prefect al Poliţiei din Bucureşti (1868-1870), inspector al Gărzilor Civile din toată ţara (1870) şi ales deputat în legislatura 1870-1874.

În memoria celor ce s-au jertfit în Dealul Spirii şi pentru a fi veşnic în amintirea generaţiilor prezente şi viitoare, autorităţile române au ridicat pe locul bătăliei un monument al pompierilor, dezvelit la 16 septembrie 1901.

Purtând numele marelui patriot afirmat în lupta pentru dreptate şi unitate a naţiunii române, şcoala creează un arc simbolic peste timp, înaripând gândurile şi speranţele tinerilor care-i urmează cursurile în întâlnirea cu un destin ce presupune prezenţa la datorie, în slujba comunităţii şi a cetăţeanului.